Ce i-aș spune sinelui meu adolescent #13

Societatea în 2016 are un slogan: “Scopul tău în viață este să te îndrăgostești de un muritor, să vă pupați pe la colțuri, să mâncați înghețată de la Mcdonalds împreună, să vi se scurgă caramelul pe barbă și să vă pupați din nou gândindu-vă că sunteți în filme.”

Să încep cu surpriza? Cu marea dezvăluire?
Ți-aș spune dragă Margareta, că lumea nici nu începe, nici nu se sfârșește cu băieții/ bărbații din viața ta. Că ai crescut într-o societate care aleargă ahtiată după plăceri superficiale și încearcă să îți reducă scopul existenței la a-ți găsi o pereche ca-n filme și la a servi mâncăruri sofisticate la restaurante pe care să le pozezi pentru social media.

Ți-aș da ochelarii ăia cu care poți să faci Zoom Out pe la 16-17 ani, să te depărtezi puțin de nevoile de zi cu zi și să te uiți la întreg parcursul vieții tale ca la un scenariu de film pe care-l creezi singură. Tu ești și project manager, și copywriter, și scenarist. Și da, tot tu te ocupi și de costume. Singurii pe care nu-i poți controla sunt actorii, dar îi poți alege cu mare înțelepciune.
Și contează așa de mult pe cine inviți să fie Regizor!

Ți-aș spune că timpul pe care-l trăiești e prețios secundă cu secundă. Că fiecare an care ți-a fost dat trebuie să-l dai înapoi universului cu multe amintiri, multe investiții în oameni și multă bunătate.

Că fiecare om pe care-l întâlnești aduce o scânteie de lumină sau puțin praf de stele. Și tu trebuie să devii colecționar. Să afli în mulțime oamenii care gândesc la mai mult și la mai bine, oamenii cu inimă bună, cei care te pot îmbogăți doar turnându-ți în priviri puțin din cunoștința și căldura lor. Tapetează-ți peretele inimii, cel de pe stânga cum intri, cu figurile și vorbele lor de bine. Te vor însoți atunci când norii vor fi negri și viața va părea dură.

Că uneori, călătoriile făcute în liniște, fără oameni gălăgioși sau bârfe despre iubiți, sunt cele mai frumoase cadouri pe care ți le poți face. Vântul e un cuceritor aparte, vorbește celor care îl ascultă și spune multe secrete….dar nu vorbește în mulțimi și nici nu-și face intrarea în gălăgie. Ascultă vântul, inima, natură, casele vechi și noi, construiește-ți astfel portiță de evadare pentru cazuri de urgență în grădina din spate. Pune-ți flori acolo, multe lalele și ghiocei.

Îți mai spun un lucru și mă duc.
Că discuțiile cu și despre Dumnezeu sunt cele mai frumoase momente de echillibru, stabilitate și pace. Și ce te-ai face fără acestea trei prin viață? Te-ai da cu fundul de pământ la fiecare dezamăgire. Trust me.

Alege-ți Regizorul cu înțelepciune, nu ține actorii cu forța, primește-i cu blândețe și dă-le merinde pentru drum atunci când aleg să plece. Te-am pupat, sturlubatico. Am plecat să-mi trăiesc 32-ul.

P.s. Margareta răspunde cu drag la întrebările din comentarii.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *