Ce i-aș spune sinelui meu adolescent #9

Dacă mă întrebați acum, nu știu de ce am crescut cu presiunea de a face toate lucrurile cum trebuie, “ca la carte” și eventual perfect. Dar așa acționam (sau mai degrabă nu acționam) eu în anii adolescenței.

Anii nu sunt departe dar dacă m-aș putea întoarce puțin în timp ca să îmi spun ceva de bine, atunci mi-aș spune sa acționez! Am pierdut prea mult timp întorcând pe toate părțile orice aspect care mă preocupa în acea perioadă. Trebuia să mă asigur că aleg cea mai bună variantă, că iau cea mai bună decizie, că fac cel mai înțelept lucru, că totul va ieși exact asa cum trebuie.

Concluzia este că am ajuns mai degrabă să nu acționez, să decid să nu fac mai nimic de teamă că voi eșua, că voi greși sau că nu îmi va ieși prea bine. Și am pierdut timp degeaba, timp pe care puteam să îl investesc în dezvoltarea mea sau în ajutorarea semenilor.

Ce mi-aș spune dacă m-aș putea întoarce măcar pentru 30 de secunde ca să vorbesc cu sinele meu adolescent? Mi-aș spune exact așa: fii activă! Nu aștepta momentul potrivit, ocazia cea mai bună, modul perfect – toate astea nu există! Fă ceva atâta vreme cât poți, cât există oportunitate și timp! Dacă tu cauți să faci binele, nu ai de ce să te temi atunci! Dar acționează, nu sta degeaba!

Teodora, 24 de ani, România

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *